Invitat în platoul emisiunii Gândul LIVE, ministrul Culturii Kelemen Hunor a comentat pe marginea situației în care se află Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București. Acesta a precizat că în urma discuțiilor purtate cu Ioan Cristescu, directorul MNRL, și cu Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, a fost găsită o soluție temporară pentru rezolvarea problemei.
„Am găsit în acest moment o soluție la Casa Scânteii, la Coresi (Compania Națională a Imprimeriilor Coresi, n. red). Aceasta era oferta noastră pentru arhivă, pentru patrimoniu, că trebuie mutat muzeul și atunci trebuie păstrat în siguranță patrimoniul”, a explicat ministrul. „Știu că există cel puțin o soluție pe termen mediu, pe termen lung, fosta clădire a Bibliotecii Naționale, pe lângă Banca Națională, care este în proprietatea Camerei de Comerț din București și care am înțeles că ar fi disponibilă de a găsi o soluție pentru Muzeul Literaturii Române. Sigur, tot vorbim de chirie, fiindcă altfel nu se poate, însă e vorba despre o chirie mult mai mică”, a adăugat Hunor.
Ministrul Culturii a precizat că a fost luată în considerare și mutarea Muzeului Literaturii în incinta Parlamentului, însă ideea s-a dovedit a fi nu tocmai fiabilă.
„Ne-am gândit și la soluția de a muta în clădirea Parlamentului, dar eu cred că ar fi o greșeală, fiindcă eu știu ce înseamnă ca Muzeul Național de Artă Contemporană să fie lipit de Parlament… Cum vin vizitatorii și cât de greu e să-l pui un circuitul cultural și turistic. Dacă este în clădirea Parlamentului este și mai greu, de aceea eu nu cred că asta ar fi o soluție”, a afirmat el. „Soluția ar trebui să fie undeva în centrul Bucureștiului, într-o clădire adecvată”, a continuat acesta.
Hunor: „În șase ani de zile puteai să găsești o soluție, nu trebuia să aștepți”
Pe de altă parte, Kelemen Hunor s-a arătat revoltat de faptul că Primăria Generală a Capitalei, în subordinea căreia se află MNLR, nu a găsit o soluție pentru această situație, deși problema era cunoscută de mai mult timp.
„Primăria Generală știa de acum șase ani de asta, de ce se va întâmpla, când a fost retrocedată clădirea foștilor proprietari. În șase ani de zile puteai să găsești o soluție, nu trebuia să aștepți până în ultima clipă. Eu cred că din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare: responsabilitatea este a celor care finanțează și a celor care administrează muzeul”, a comentat ministrul Culturii.
„Legile sunt foarte simple: cinci ani de zile nu putea fi afectată destinația clădirii și era stabilită chiria prin lege, prin Hotărâre de Guvern. Apoi urma o negociere cu proprietarii. Cine a negociat, cum a negociat, cum a plătit, cum n-a plătit, cum au ajuns în această situație să nu plătească, să nu fie votată nicio inițiativă în acest sens în Consiliul General unde, totuși, sunt reprezentanți ai Bucureștenilor, nu sunt oameni aduși de pe Lună, nu-mi dau seama… Dar este o situație foarte tristă, este o situație foarte specială”, a spus acesta.
Totodată, în ceea ce privește suma de un milion de euro care ar fi trebuit plătită, Kelemn Hunor a precizat că Ministerul pe care îl conduce nu ar fi putut achita această sumă.
„Noi nu putem plăti acel milion de euro pentru că Muzeul Literaturii nu este în subordinea Ministerului Culturii. Nu e vorba de bani, că, până la urmă, dacă cauți, găsești bani pentru așa ceva. Dar nu am putea plăti nici dacă am avea în buget pentru că este o instituție aflată în subordinea Primăriei Generale”, a mai spus ministrul în cele din urmă.
Muzeul Literaturii Române din București este în pericol iminent de a fi evacuat forțat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu și cărți vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică și culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu, relatează Mediafax.
Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Național al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituției, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din bulevardul Dacia, numărul 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcționării ca instituție muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituției, cu program de vizitare.